De 2 saptamani sunt iar singur : doi dintre boboci au ajuns deja inapoi in tara, iar ceilalti doi au gasit " noi provocari" intr-un alt land..... erau sincer revoltati pe de o parte ca n-au fost bagati in OP din prima luna, pierzand timpul cu consultatii pe sectie si in camera de garda, cu alte cuvinte ca nu li se recunoscuse valoarea, pe de alta parte ca nu se asteptau sa munceasca asa de mult si sa castige asa de putin
![Twisted Evil :twisted:](./images/smilies/icon_twisted.gif)
![Rolling Eyes :roll:](./images/smilies/icon_rolleyes.gif)
La o simpla numaratoare mi-a iesit insa ca niciunul dintre rezidentii nemti pe care i-am apucat in spital acum doi ani nu a plecat pana acum, salariile si conditiile de lucru fiind conform Marburger Bund, cu variatiile de rigoare .
De-aia ma intreb : sa fie oare "frica de sclavageala" (cu alte cuvinte, incapacitatea de efort intelectual si fizic) o caracteristica a ratatului din ziua de azi? Pana acum credeam ca daca iei un roman lenes si obosit de la natura si-l transplantezi intr-un loc in care e obligat sa-si dea interesul, va face treaba si va evolua din toate punctele de vedere...acum cred ca mai degraba va refuza aceste oportunitati, chiar cu pretul ratarii, profesionale si materiale...important e ca toti sa afle ca el " nu e sclavul nimanui"
![#Devil :devil:](./images/smilies/sf-14.gif)