heart.beat414 wrote:ms de raspunsuri

dar nu credeam ca ceea ce sunt parintii conteaza atat de mult... Ai mei nu sunt medici dar ar putea sa ma intretina pana la 30+ cum ati spus voi, dar cu siguranta NU vreau asta!
Totusi m-ar interesa mai degraba sa-mi spuneti daca : este materia asa de multa si grea incat nu mai ai timp de altceva? Cum este atmosfera la cursuri? Care sunt satisfactiile? Ce salariu are un rezident? Dar un medic tanar? Si chestii dinastea ca sa-mi fac eu o idee

Stiu prin ce treci, pentru ca nici eu nu sunt copil de medici, si am avut exact aceleasi nelamuriri ca tine inainte sa intru la facultate, si intrebam si eu in stanga si in dreapta, la fel ca tine. Materia in sine nu este neaparat grea, comparativ cu politehnica sau cu alte facultati la care ai de rezolvat probleme si de inventat mecanisme la examene, insa este foarte mult de invatat - cum mai ziceau unii useri ai forumului, dupa primul an o sa te uiti la manualul de bio de la admitere, si o sa te gandesti ca l-ai putea invata din nou in maxim o saptamana. Acum depinde de tine cat de mult vrei sa inveti. In facultate o sa gasesti tot felul de oameni - unii care trec de n ori prin toate subiectele pt examen, si totusi pica, si altii care nu trec pe la cursuri si vin lemn la examene, si totusi trec. Evident ca idealul e pe undeva pe la mijloc.
Despre timpul liber, eu zic sa nu-ti faci prea mari griji. Daca esti cat de cat organizat, o sa ai destul timp si pentru tine. Plus ca majoritatea celor de aici invata in principiu in sesiune, si nu neaparat in timpul anului. In primii doi ani ai un orar mai incarcat, in sensul ca e facut cu picioarele, si ca pierzi ore in sir stand degeaba prin facultate intre doua cursuri. Din anul 3 se mai limpezeste treaba, in sensul ca in cea mai mare parte a timpului termini undeva pe la 2. In rest, tu decizi cum si cat timp inveti.
La cursuri nu e obligatoriu sa te duci - o sa ai profesori care fac cursuri foarte bune si la care o sa-ti faca placere sa te duci, si altii care fac niste cursuri nasoale si care evident ca o sa aiba pretentia sa mai fiti si prezenti la curs. Aici iar va trebui sa te orientezi tu - pana la urma, exista multe catedre care au o carte (mai bine sau mai prost scrisa) dupa care poti sa inveti, si la biblioteca sunt o tona de carti in engleza din care poti sa inveti chestii expuse mult mai util si mult mai logic decat sunt in cursuri. Iar la unele materii, daca ai un asistent bun la LP, o sa vezi ca retii mai multe din discutiile de acolo decat de la curs.
E intr-adevar important sa ai parinti care sa te sustina, pentru ca financiar toata lumea stie ca rezidentii nu stau pe roze. Evident ca e mai usor daca parintii tai sunt medici, pentru ca te pot sustine dupa ce termini, etc. Totusi, cunosc multi medici buni care au fost primii din familia lor cu profesia asta. Deci e greu fara parinti medici, dar nu e imposibil. Salariul e intr-adevar cam de 7-8 milioane pe luna, plus minus ceva sporuri in functie de specialitate. Daca nu te descurci financiar poti sa-ti iei un part-time undeva - am colegi care lucreaza chiar din anii 1 sau 2, dar nu cred ca se merita, pentru ca o sa ajungi in fiecare zi capiat acasa de atata munca.
Satisfactiile tin mai ales de faptul ca iti place ceea ce faci. Parerea mea este ca ar trebui sa stai de vorba cu cativa medici, eventual sa stai cateva zile pe langa unul si sa vezi cam cum decurge o zi de munca de-a lui. Eu asa m-am lamurit definitiv ca vreau sa fac medicina, si momentan nu regret. Stiu ca sunt de-abia in anul 3 si ca mai am multa vreme in fata sa ma razgandesc

, dar ...
In orice caz, fie ca ajungi in cele din urma la medicina sau nu, bafta multa!
Try not to become a man of success, but rather try to become a man of value. (Albert Einstein)