După modelul justiției, cercetarea românească se leagă la ochi
Universitățile din România și-au pierdut unul dintre cele mai puternice mijloace de cercetare pe care le aveau la dispoziție. Proiectul prin care acestea puteau accesa bazele de date ale editurii Thomson Reuters, care cuprind articole științifice publicate în reviste cu recunoaștere internațională, a fost suspendat, motivul invocat de către editură fiind acela de „amînări în contractarea noilor servicii”. În lipsa oglindei în care să-și analizeze, verifice sau consolideze activitatea, institutele de cercetare și instituțiile de învățămînt superior din România încearcă să se regrupeze în jurul unui nou program care să le permită, din nou, accesul. Dar, indiferent cît timp va lua Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică să aprobe noul proiect, suspendarea inițială garantează faptul că un nou contract va trebui negociat din temelii, pe noi termeni. Și dacă acest lucru se va prelungi pînă la începutul anului viitor, cercetarea va îngheța din mijlocul verii.
Editura Thomson Reuters se recomandă a fi „prima sursă la nivel mondial de obținerea a informațiilor inteligente pentru oameni de afaceri și profesioniști”. Pentru cercetători, aceasta este practic o enciclopedie a materialelor științifice din orice domeniu care au relevanță internațională și este o resursă (de documentare) fără de care un cercetător nu își poate duce pînă la bun sfîrșit nici un proiect / demers științific. Prin urmare, pierderea accesului la aceste baze de date va face imposibilă activitatea departamentelor de profil din universități cît și a institutelor specializate pe cercetarea științifică.
Începînd cu anul 2009 și pînă în prezent, acestea au putut consulta materialele puse la dispoziție de către editură în urma depunerii și aprobării proiectului denumit Acces Național Electronic la Literatura Științifică de Cercetare (ANELiS). Finanțat din fonduri europene, proiectul a permis pentru prima oară accesul nelimitat la baza de date Thomson Reuters pentru care, altfel, universitățile ar fi trebuit să plătească sume foarte mari. Acesta a fost adjudecat în primă fază de către Institutul Național de Documentare, iar în urma fuziunii acestuia din urmă cu Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (ANCS), de proiect s-a ocupat Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățămîntului Superior a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI).
Proiectul s-a încheiat la finalul anului 2011, cînd, la nivel de țară, s-a realizat un consorțiu între mai bine de 70 de institute de cercetare, din care fac parte și biblioteci centrale universitare și instituții de învățămînt superior, prin care să se asigure o continuitate a accesului. S-a propus o structură de finanțare sub incidența ANCS, în care consorțiul să suporte 20% din suma necesară contractării, în timp ce autoritatea să acorde bugetul necesar pentru restul de 80%. Data limită pînă la care consorțiul putea depune acest proiect de co-finanțare fusese stabilită ca fiind 22 mai, Thomson Reuters fiind de acord să acorde în continuare accesul (contractul terminîndu-se la sfîrșitul anului anterior) pe baza vechii înțelegeri, cu condiția ca la data respectivă să se parafeze un nou contract.
Însă, în urma deciziei ministrului interimar al Educației, Tineretului, Cercetării și Sportului de a prelungi data de înscriere pînă la 4 iulie, editura a anunțat că va suspenda accesul la bazele de date, invocînd o „amînare în contractarea noilor servicii”. „Proiectul ANELIS a fost unul generos care întindea o mînă întregii comunități de cercetare din România. ANCS a făcut eforturi ca acesta să continue, la initațiva prof. univ. dr. Gheorghe Popa, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), s-a creat un consorțiu național care ar fi urmat să prelungească accesul pentru mai multe baze de date, nu numai Thomson, pentru anii 2012-2014 sau 2015. Din păcate, lucrurile s-au blocat pe ultima suta de metri”, a declarat conf. univ. dr. Dragoș Pieptu, prorector responsabil cu strategia instituțională și evaluarea academică de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) din Iași.
Individual e scump
În cazul instituțiilor de învățămînt superior din Iași, sistarea accesului la aceste baze de date internaționale este considerată nu doar un eșec la nivel național, ci și un impediment pentru desfășurarea misiunii universităților. „Eu nu cred că va dura mult fiindcă este cumplit. Pentru cercetarea românească nici nu se poate imagina așa ceva. Nu se poate imagina continuarea acestei situații. Iar pentru cercetători, baza de date este esențială, este determinantă. Trebuie să vezi ce au făcut alții, trebuie să fii la zi cu ce s-a realizat în domeniu. Există posibilitatea să apelăm și la alte baze de date, dar nu aceasta este soluția. Este vorba de bani, de o investiție pe care statul român trebuie să și-o asume cu maximă responsabilitate, altfel cercetarea românească va avea de suferit enorm”, a declarat prof. univ. dr. Ovidiu Cîrjă, președintele Senatului UAIC.
În plus, dacă se va pune problema ca instituțiile de învățămînt superior să acceseze astfel de finanțări individual, costurile pentru ca fiecare membru al colegiului academic să poată consulta bazele de date ar ajunge la ordinul sutelor de mii de euro. „UMF Iași, de circa patru ani, plătește anual sume considerabile pentru ca toate cadrele didactice și toți studenții să aibă acces din orice parte a lumii la bazele de date de interes. O va face și în acest an. Sumele necesare pentru o universitate de medicină sînt între 200.000 și 300.000 de euro pe an și cred că majoritatea UMF-urilor au cheltuit acești bani anual. Universitățile de județ, cartier, familie sau partid, care și așa parazitează banul public, nu vor mai avea acces și le va fi mai greu să mimeze cercetarea, așa cum au făcut-o pînă acum”, a precizat conf. univ. dr. Dragoș Pieptu.
Bătaie pe termeni
Dacă nu va avea accesul deblocat pentru putea verifica originalitatea propriilor proiecte sau pentru a putea lua ca referință alte studii din domeniu, cercetarea din România va fi izolată. „Orice blocaj în informație afectează cercetarea pentru că trebuie să ai o pregătire teoretică cu ce s-a mai făcut și pe ce drum să mergi. Consider că a fost o greșeală că nu s-au luat măsuri din timp, știindu-se că nu o să mai fie acel proiect pentru a avea acces. Noi am semnat consorțiu pe țară și pînă la urmă vom susține acest lucru dar e regretabil că nu s-a gîndit nimeni să vadă cum poți să acoperi această pierdere. Noi, ca universitate bogată, o să participăm, dar nici nu vom face pomană la alții”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, rectorul UMF.
Dacă nici acest consorțiu nu va reuși să stabilească termenii înțelegerii cu ANCS pentru a semna un nou contract cu Thomson Reuters, prof. univ. dr. ing. Carmen Teodosiu, prorector cu activitatea științifică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (UTI), consideră că cercetarea din România poate suferi și un regres de 20 de ani. Dincolo de articolele științifice pe care le puteau consulta cercetătorii din țară, baza de date avea și o secțiune unde erau prezentate principalele conferințe internaționale, cu atît mai utilă cu cît universitățile au reclamat de-a lungul anilor lipsa fondurilor necesare pentru a putea răspunde invitațiilor la astfel de evenimente. „Baza de date conține informații legate de ceea ce se face în lume la momentul actual, deci nu se poate concepe nici un fel de cercetare serioasă fără a avea acces la cercetarea științifică pe plan internațional. Atît în ceea ce privește lucrările științifice cît și a brevetelor de invenție sau a cărților”, a explicat prorectorul UTI.
***
Deja subfinanțată, cercetarea din România trebuie să treacă printr-un nou cerc de foc. Și miza este aceeași ca și de obicei: încercarea de intrare în normalitate. O normalitate care presupune alinierea la aceleași standarde europene atît de des invocate, dar care par, după fiecare dezbatere, obiective utopice. Cel puțin pînă cînd vom învăța cum trebuie să arate democrația.
sursa: http://www.opiniastudenteasca.ro/v1/ind ... Itemid=113
