Domnului preşedinte al României, Ion Iliescu
Memoriu pentru solicitarea nepromulgarii PL 142x/2004
Federaţia Asociaţiilor Studenţilor in Medicina din România, singura organizaţie studenţească naţională reprezentativa pentru studenţii la medicina, reprezentând studenţii la medicină din centrele universitare Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, Craiova, Tg. Mures, Oradea, Sibiu ne adresam dumneavoastră pentru a va solicita ajutorul prin nepromulgarea PLx 142x-2004 înaintată dumneavoastră spre promulgare pe data de 7-05-2004.
Menţionăm ca la demersurile noastre de a stopa promulgarea acestei legi s-a afiliat si Colegiul Medicilor din România, organismul reprezentativ pentru întreaga breaslă medicală din România – organism care prin lege asigura calitatea actului medical si care veghează asupra menţinerii prestigiului profesiunii de medic, stabilind criterii profesionale si demne de accedere la aceasta – organism care in cadrul Adunării Generale a CMR întrunită vineri, 7-05-2004, in prezenţa dn. ministru al sănătăţii Ovidiu Brânzan şi-a manifestat dezacordul faţă de prevederile acesteia.
De curând adoptata in plenul camerei deputaţilor PLx 142/2004 prevede echivalarea in rezidenţiat a preparatorilor si asistenţilor universitari – fără susţinerea examenului de rezidenţiat, examen care pana in acest an a avut caracter naţional, de standard profesional de admitere in sistemul sanitar.
Situaţia pe care această lege o creează este deosebit de îngrijorătoare, din următoarele considerente:
1. învăţământul medical are nevoie de formatori membri ai breslei medicale care sa pregătească tânărul aspirant pentru intrarea in breasla. Este astfel necesar ca formatorii studenţilor la medicină si a rezidenţilor sa fie medici specialişti, cel puţin rezidenţi. Astfel – consideram fundamental si necesar ca un criteriu de examen al preparatorilor in disciplinele clinice sa fie acela de a avea cel puţin statutul de rezident. Cum ar putea sa pregătească studenţii un preparator care nu a dat niciodată rezidenţiatul pentru examenul de rezidenţiat? Cum va mai fi posibil în învăţământul medical superior existenţa unor modele formative pentru viitoarele generaţii de medici, când acestea îţi vor începe cariera academică beneficiind de favoritisme faţă de colegii lor de generaţie care pentru a practica medicina vor fi supuşi furcilor caudine ale examenului de rezidenţiat? Aceasta propunere legislativă realizează premizele distrugerii ultimei norme calitative in învăţământul medical, experienţa clinică a celui care educă studenţii fiind transformată dintr-o necesitate, dintr-o condiţie apriorică desfăşurării actului pedagogic - într-o condiţie opţională care oricum este asigurată indiferent de capacitatea celui care o primeşte succesiv presupusei începerii a activităţii didactice. Viitorii formatori de scoală medicală românească nu vor fi făcut dovada naţională a competenţei lor, despre ei nu se va putea spune dacă sunt vrednici sa fie formatori de scoală medicală. Medicina este o profesiune vocaţională şi cu atât mai mult învăţământul medical trebuie sa funcţioneze în baza unor criterii elitiste, nicidecum în baza unor favoritisme.
2. învăţământul medical superior românesc este supradimensionat faţă de capacitatea sistemului sanitar de a folosi si integra absolvenţii de medicina, iar până în acest an rezidenţiatul a avut rolul de a realiza legătura profesională calitativă şi cantitativă între aceste două etape formative obligatorii pentru un medic (examenul de rezidenţiat realiza selecţia celor mai buni pentru a practica medicina); din perspectiva numărului de absolvenţi a celor peste 20 de facultăţi de medicina din tara (peste 2500/an) – cele aproximativ 2200 de locuri de rezidenţiat pe care Ministerul Sănătăţii le scoate la concurs in fiecare an - si mult mai putinele locuri de medici specialişti - sunt insuficiente, in acest moment in sistem existând o presiune uriaşa pentru obţinerea unui loc de rezident, şi ulterior de medic specialist: concurenta anul trecut a fost de aproximativ 8500 candidaţi pe 2200 de locuri, indiferent cum s-ar desfăşura examenul de rezidenţiat – peste 5000 de licenţiaţi in medicina rămânând afara din sistem. Presiunea existenta pe aceste locuri in sistem s-a văzut cu atât mai mult anul trecut, când pentru a putea selecta candidaţii pe numărul limitat de locuri a trebuit pentru prima data introdusa o proba de baraj - fiind necesară trierea din rândul celor care obţinuseră punctaje maxime pentru obţinerea unui post de rezident, care nu este nicidecum garanţia unul loc de munca in medicina.
Examenul de rezidenţiat are o importanta colosală pentru aspirantul la practicarea profesiunii de medic - intrarea in rezidenţiat este singura şansa pentru un licenţiat in medicina care a absolvit o facultate de medicina cu durata studiilor de 6 ani de a practica medicina in ţară, soluţiile care ii rămân in cazul in care nu reuşeşte sa obţină un loc la rezidenţiat fiind reprofilarea, şomajul sau emigrarea.
Problema fundamentală în legătură cu sistemul de învăţământ superior medical si sistemul sanitar este supraproducţia de absolvenţi la medicină sau – privită din cealaltă perspectivă, a beneficiarului serviciilor de sănătate – a numărului mic de posturi de medici finanţate şi scoase la concurs de Ministerul Sănătăţii. In condiţiile acestui decalaj uriaş intre necesarul de medici şi numărul de licenţiaţi la medicină, până în acest an examenul de rezidenţiat a funcţionat ca un concurs cu rol strict profesional, de a selecta pe cei mai buni dintre absolvenţii de medicină pentru viitorul titlu de examen specialist, si viitorul examen pe post. Problema pe care o naşte aplicarea plx 142-2004 nu este doar aceea stricată de creşterea numărului de rezidenţi, cat mai ales ca peste aproximativ 5 ani (durata medie rezidenţiatului) pe posturile de medici specialişti se vor înscrie licenţiaţi în medicină care nu au dat examenul de rezidenţiat, care nu au făcut dovada competentei lor profesionale în baza unui concurs naţional, discreditându-se astfel orice criteriu de profesionalism in selectarea naţionala a celor mai buni doctori, a celor mai buni specialişti.
3. nu există în acest moment nici o evaluare a amplorii pe care o poate lua această lege - nu au fost făcută publice pana acum nici un fel de cifre legate de implicaţiile cantitative ale acestei legi funcţionând drept o cale alternativa de admitere in rezidenţiat, nu exista nici o aproximaţie a numărului de preparatori si asistenţi implicaţi in acest proces de echivalare – iar in condiţiile în care pentru rezidenţiat sunt disponibile în fiecare an mult prea puţine locuri comparativ cu cererea – această lege naşte tensiuni in rândul participanţilor la examenul de rezidentiat clasic, care işi văd peste aproximativ 5 ani posturile de medic specialist in spitalele universitare ocupate de aceţti preparatori care nu au facut dovada ca ar fi mai buni decât ei.
Putem menţiona fara comentarii sau insinuări doar datele de la departamentul de resurse umane al UMF „Carol Davila†Bucureşti si reamintim ca anual se scot la concurs aproximativ 2200 de posturi de medici rezidenţi.
• preparatori: medicină: 92, stomatologie: 44, farmacie: 15 - total 151
posturi preparatori scoase la concurs in 2003-2004: med: 20 stomatologie: 10 farmacie: 7
• asistenţi universitari: medicina: 507 stomatologie 134 farmacie 21
posturi asistenţi scoase la concurs in 2003-2004: med: 31 stomatologie 9 farmacie 5
Aceasta neexplorare a amplorii urmărilor aplicării acestei legi ridica semne de întrebare in legătura cu urmările care se vor vedea peste aproximativ 5 ani, când aceşti rezidenţi vor candida pe acelaşi număr de posturi si pe aceleaşi posturi in spitale. Cu învăţământul nu se pot face experimente iresponsabile, efectele se vad peste ani de zile şi sunt catastrofale.
Trebuie menţionat de asemenea ca indiferent de modul in care se da examenul de rezidenţiat, suspiciunile de fraudare si incorectitudine in organizarea lui, anul trecut nu au fost admişi in rezidenţiat peste 5000 de licentiati in medicina, iar anul acesta numărul lor este aşteptat sa fie de 7000. Sutele de preparatori din zecile de facultăţi care ar căpăta statutul de rezidenţi fără concurs naţional realizează discreditarea definitivă a oricărei urme de egalitate a şanselor pentru absolvenţii de medicină.
Una din principalele motivaţii folosite de iniţiatorii legii pentru promulgarea acesteia este ca nu ar mai exista atracţie pentru cariera în învăţământul medical şi este necesară o motivare suplimentara a doritorilor: nimic mai fals! Catedrele sunt supradimensionate de numărul preparatorilor care nu au luat rezidenţiatul, cererea de locuri de preparatori este imensă întrucât vine cu garanţia unui loc de muncă în sănătate. Exemplul cel mai bun poate fi dat de catedrele de chirurgie plastica, care au zeci de preparatori – deşi este vorba de o disciplină opţională, cu activitate didactică minimă.
4. Daca se va accepta ca la examenul de medic specialist, si ulterior pentru examenul pe post de medic într-o instituţie sanitară aparţinând Ministerului Sănătăţii sa participe licenţiaţi în medicină care nu au dat rezidentiatul naţional, dar au dat un examen organizat local de preparator organizat sub auspiciile Ministerului ÃŽnvăţământului si Cercetării considerat echivalent – criteriul profesional naţional va înlocuit cu unul local, practic necontrolat si necontrolabil de nici o autoritate naţionala de asigurare a calităţii, transparentei si profesionalismului, iar rezidentiatul îşi pierde caracterul de concurs naţional. Dorim sa ne îndreptam spre un rezidentiat care sa ne dea dreptul de a practica medicina in Europa, dar cu aceasta lege înlocuim examenul naţional de rezidentiat cu un examen local, la oricare facultate de medicina din tara.
Dn. Acad. Iulian Mincu in plenul camerei deputaţilor si alte persoane si foruri profesionale si sindicale isi exprima ingrijoarea în legătura cu modul de desfasurare a examenului de preparator; domnia sa menţionează un raport în care a detaliat aceste aspecte. ÃŽntrucât prin aceasta lege se permite pentru o anumita clasa socio-profesionala înlocuirea unul examen naţional cu un examen local organizat sub auspiciile autonomiei universitare in oricare din cele peste 23 de facultati de medicina din tara, suspiciunile de fraudare, corupţie si nepotism sunt cat se poate de indreptatite.
-
http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.sten ... 5661&idm=5o „De exemplu, vă pot cita 18 catedre cu cadre didactice de frunte de la Timişoara care şi-au băgat 29 de nepoţi, fii şi strănepoţi vi citez pe toţi, dacă vreţi acum. Lucru şi mai grav, la Craiova unde copilul rectorului care a căzut şi la examenul de admitere de două ori, a fost trimis la Chişinău şi readus, după ce a făcut facultatea acolo, şi băgat direct preparator şi băgată şi soţia lui, şi nepotul lui etc. [...] Am de la Craiova, am 41 de membri, de la Timişoara am 18 membri ai corpului didactic, eu vorbesc de cei care nu şi-au dat rezidenţiatul, nu vorbesc de ceilalţi, indiferent ce sunt, de la Bucureşti am 32, nu vorbesc de la alte universităţi, vreau să vă spun că la [..] la Oradea, nu am găsit în momentul de faţă pe raport un candidat care să nu-şi fi dat examenul de preparator. Vă pun la dispoziţie aceste liste, domnule preşedinte, şi consider că trebuie să gândiţi foarte serios la ziua de mâine, dumneavoastră, copii dumneavoastră, fiica dumneavoastră, va fi operată într-o zi de cel care e preparat astăzi de un om care nu ştie să ţină bisturiul în mână sau să pună un diagnostic.
5. se pune şi întrebarea din ce buget se vor suporta serviciile sanitare pe care aceşti preparatori rezidenţi le vor oferi către populaţie, în condiţiile în care ei nu sunt prevăzuţi în necesarul sau posibilităţile de finanţare ale Ministerului Sănătăţii, deci nefiind plătibile de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate – si totuşi fiind acceptaţi ca viitori ofertanţi de servicii de sănătate în baza examenului susţinut sub auspiciile Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în cadrul autonomiei universitare. Mai mult, aceşti rezidenţi vor oferi aceste servicii fără a face dovada competenţei profesionale printr-un examen naţional, sub supravegherea Ministerului Sănătăţii. In condiţiile in care se solicita anual salarii mai mari pentru rezidenţi si un număr de locuri mai mare pentru examenul de rezidenţiat, aplicarea acestei legi realizează practic o discriminare pentru participanţii la examenul clasic de rezidenţiat, aceste fonduri putând fi orientate pentru acest segment bugetar, de pilda.
In baza celor menţionate, Federaţia Asociaţiilor Studenţilor in Medicina din România cu sprijinul Colegiului Medicilor din România va solicită o poziţie oficiala scrisă pentru a o putea prezenta studenţilor la medicină din toată ţara si sprijinul pentru menţinerea rezidentiatului drept standardul naţional profesional de admitere in sistemul sanitar, drept garant al menţinerii calităţii în învăţământul medical şi sistemul sanitar românesc, a egalităţii şanselor pentru absolvenţii facultăţilor de medicină. Consideram ca in acest sens este necesara nepromulgarea in forma actuală a PL 142x-2004 şi includerea in cadrul ei a cel puţin a obligativităţii ca înainte de a putea candida pe postul de medic specialist, preparatorii sa treacă ca toţi ceilalţi doritori de a practica medicina examenul de rezidenţiat.
Va solicitam nepromulgarea legii PLx 142/2004, considerând ca aceasta lege nu face decât sa mascheze si sa agraveze problemele legate de examenul de rezidenţiat naţional – de conexiunea dintre sistemul sanitar si sistemul de invatamant medical superior. Consideram ca formatorii de scoală medicala romaneasca si legiuitorii ar trebui sa se ocupe de găsirea unei soluţii pentru miile de licentiati in medicina care nu pot practica medicina in tara, fiind practic condamnaţi la şomaj, reprofilare sau diaspora, acest proiect de lege nefacand decât sa faciliteze si sa rezolve problemele unei singure clase socio-profesionale si nicidecum a celei majoritare, a licentiatilor in medicina.
Cu deosebita consideratie si stima,
Victor Ciofoaia
presedinte FASMR
Multi suntem, dar uniti... nu prea s-a vazut. Pentru saptamana aceasta era programat un protest la MSF, ce s-a intamplat cu el? Am senzatia ca suntem atat de uniti, ca nu suntem decat unul! 
